1. pastrati-va calmul, nu toti copiii scriu la fel de frumos ca fiul/fiica vecinei
2. cumparati multe caiete – veti rupe mai multe foi decat va scrie cel mic 🙂 pentru a-i pastra o buna imagine de sine
3. aveti intotdeauna un penar sau mai multe de rezerva – ca sa le puteti gasi
in graba de dimineata caci de obicei celalalt se afla la scoala uitat in banca
4. pregatiti-va sufleteste pentru muuulte lucruri mari uitate la scoala – de la caciuli ( inca mai am unele prin dulap de la fosta serie) pana la genti.
5. asigurati-va ca atunci cand a iesit pe usa copilul avea ghiozdanul la el – s-ar putea sa realizati ca ati plecat fara ghiozdan doar atunci cand deja ati intrat pe usa clasei
6. lipiti orarul pe peretele camerei copilului cat mai sus, el oricum nu stie sa citeasca, si daca stie isi va pune oricum toate cartile in geanta, si pe cele de ieri
7. nu ii puneti la pachet alimente care curg, s-ar putea sa le gasiti pe caiete si pe carti
8. e mai bine sa aiba uniforma – o pereche de pantaloni noua se invecheste la scoala dupa cel mult o saptamana
9. nu uitati ca orice nota e o nota, si copilul se bucura pentru ea ;), pana invata sa faca diferenta
10. nu ii cereti unui copil care deja stie si face multe lucruri sa faca si mai multe, ii trebuie timp pentru a demonstra tot ceea ce deja stie sa faca 🙂
11. nu intrebati copilul ce a facut la scoala , de obicei copiii stau si invatatoarea munceste :)), eventual intrebati ce a facut invatatoarea la scoala sau ce au facut alti copii
12. Nu conduceti copilul pana in clasa – s-ar putea sa isi doreasca sa demonstreze ca poate si singur sa ajunga de la intrarea in scoala pana la usa clasei
13. ETICHETATI tot ceea ce are la el, in clasele de boboci toate sunt ale tuturor si nimeni nu mai stie al cui este, de obicei invatatoarea face pe detectivul pentru a descoperi, sau se transmite cazul mai departe la sedinta cu parintii
14. VA ROG dragi parinti de bobocei vorbareti, reduceti la jumatate multimea intamplarilor pe care le povestesc acasa copiii multe dintre ele se intampla numai in imaginatia lor
15. VA ROG dragi parinti de bobocei mai tacuti, inmultiti cu doi intamplarile pe care le povestesc acasa copiii, se intampla multe in patru ore de scoala
16. Nu intrebati niciodata nimic invatatoarea dupa orele de curs la clasele mici, s-ar putea ca raspunsul sa fie doar un mormait indescifrabil cel putin inca doua ore dupa ce furtuna a trecut 😉
17. Aveti incredere in invatatorii vostri sunt supereroi, reusesc sa invete copiii sa faca o multime de lucruri si intre timp pot sa : ii stearga la nasuc, sa ii incheie la sireturi si la curea, sa ii sterga de cerneala pe barbita si pe manute, sa le dea si sa manance, sa ii consoleze ca le e prea dor de parinti, sa ii impace cand au cate un conflict cu ceilalti, sa ii duca si sa ii aduca de la toaleta, sa se joace cu ei cand se plictisesc…
SUCCES!!!!!!!!!!!!
5. asigurati-va ca atunci cand a iesit pe usa copilul avea ghiozdanul la el – s-ar putea sa realizati ca ati plecat fara ghiozdan doar atunci cand deja ati intrat pe usa clasei
6. lipiti orarul pe peretele camerei copilului cat mai sus, el oricum nu stie sa citeasca, si daca stie isi va pune oricum toate cartile in geanta, si pe cele de ieri
7. nu ii puneti la pachet alimente care curg, s-ar putea sa le gasiti pe caiete si pe carti
8. e mai bine sa aiba uniforma – o pereche de pantaloni noua se invecheste la scoala dupa cel mult o saptamana
9. nu uitati ca orice nota e o nota, si copilul se bucura pentru ea ;), pana invata sa faca diferenta
10. nu ii cereti unui copil care deja stie si face multe lucruri sa faca si mai multe, ii trebuie timp pentru a demonstra tot ceea ce deja stie sa faca 🙂
11. nu intrebati copilul ce a facut la scoala , de obicei copiii stau si invatatoarea munceste :)), eventual intrebati ce a facut invatatoarea la scoala sau ce au facut alti copii
12. Nu conduceti copilul pana in clasa – s-ar putea sa isi doreasca sa demonstreze ca poate si singur sa ajunga de la intrarea in scoala pana la usa clasei
13. ETICHETATI tot ceea ce are la el, in clasele de boboci toate sunt ale tuturor si nimeni nu mai stie al cui este, de obicei invatatoarea face pe detectivul pentru a descoperi, sau se transmite cazul mai departe la sedinta cu parintii
14. VA ROG dragi parinti de bobocei vorbareti, reduceti la jumatate multimea intamplarilor pe care le povestesc acasa copiii multe dintre ele se intampla numai in imaginatia lor
15. VA ROG dragi parinti de bobocei mai tacuti, inmultiti cu doi intamplarile pe care le povestesc acasa copiii, se intampla multe in patru ore de scoala
16. Nu intrebati niciodata nimic invatatoarea dupa orele de curs la clasele mici, s-ar putea ca raspunsul sa fie doar un mormait indescifrabil cel putin inca doua ore dupa ce furtuna a trecut 😉
17. Aveti incredere in invatatorii vostri sunt supereroi, reusesc sa invete copiii sa faca o multime de lucruri si intre timp pot sa : ii stearga la nasuc, sa ii incheie la sireturi si la curea, sa ii sterga de cerneala pe barbita si pe manute, sa le dea si sa manance, sa ii consoleze ca le e prea dor de parinti, sa ii impace cand au cate un conflict cu ceilalti, sa ii duca si sa ii aduca de la toaleta, sa se joace cu ei cand se plictisesc…
SUCCES!!!!!!!!!!!!
Preluat de la doamna Adina Tulbure
Pingback: colţul românesc – 22 « Colţu' cu muzică
Reblogged this on Tzukutza`s World and commented:
Pentru parintii de bobocei
mersi pentru articol! foarte interesant si cu aspecte la care nu ma gandisem 🙂
Cu drag! 🙂
Eu pot privi situatia si din punctul de vedere al parintelui de bobocel si din cel al invatatorului.
da,mi-am dat seama 😉
faza cu ghiozdanul mi se pare amuzanta acum,dar daca mi se intampla poate nu mai e asa amuzanta 😀
Pe moment nu e amuzant,dar apoi, dupa cateva zile, luni, ani, e de povestit nepotilor. 🙂
🙂
foarte amuzant si foarte adevarat! faza cu ghiozdanul am patit-o si noi 🙂 de mai multe ori!!! oricat de incredibil ar parea (si atunci si acum)! multumim pentru zambete si sfaturi!
mereu cu drag!
Oricat de incredibil ar parea si eu am constatat de cateva ori ca piciul meu nu avea penarul, ca am uitat ghizdanul in portbagaj, ca nu avem trening…de-astea. 🙂
Foarte, foarte dragut, mi-a placut mult!! 😀
Pingback: colţul cu rock clasic – 22 « Colţu' cu muzică
Pingback: colţul romantic – 22 « Colţu' cu muzică
Pingback: colţul european – 22 « Colţu' cu muzică
Pingback: colţul românesc – 23 « Colţu' cu muzică
Pingback: colţul cu rock clasic – 23 « Colţu' cu muzică
Pingback: Viaţa-n imagini (110912)
Pingback: Viaţa-n imagini (130912)
Pingback: Alt joc cu poze – 11.09.12 « Florina Lupa Curaru
Pingback: Alt joc cu poze – 13.09.12 « Florina Lupa Curaru
Pingback: Vechi scăpărări (110912) | Amintiri din filumenie
Pingback: Vechi scăpărări (130912) | Amintiri din filumenie
Pingback: Clipe încremenite (110912) « Zamfir Turdeanu' – un turdean (aproape) ca oricare
Pingback: Clipe încremenite (130912) « Zamfir Turdeanu' – un turdean (aproape) ca oricare
Pingback: Lătrături ocoşe (110912) « Ulise al II-lea cel Ocoş
Pingback: Lătrături ocoşe (130912) « Ulise al II-lea cel Ocoş
Pingback: Pe chibrituri: Animale domestice « Blog de Filumenistă
Pingback: Pe chibrituri: Delta Dunării « Blog de Filumenistă
Pingback: Clipe încremenite (160912) « Zamfir Turdeanu' – un turdean (aproape) ca oricare
Pingback: Lătrături ocoşe (160912) « Ulise al II-lea cel Ocoş
Pingback: Alt joc cu poze – 16.09.12 « Florina Lupa Curaru
Pingback: Pe chibrituri: Buletin de identitate « Blog de Filumenistă
Am o amintire trista din clasa a doua, a propos de caiete: tatal meu intr-o zi mi-a controlat caietul, nu stiu de ce a fost nervos si mi-a rupt foaia pe care imi facusem tema. Eu mi-am refacut-o, numai ca foaia fusese rupta din parta care trecuse de mijloc(era prin trimestrul II). Pana in ziua urmatoare, la scoala, din caiet au inceput sa iasa foile, asa ca degeaba tema era buna, caietul nu mai avea aspect etc. Am venit distrusa acasa, am scos un caiet nou si am inceput sa-l scriu de la inceput, noroc ca era sambata. Am muncit mult la acel caiet, ajutata si de bunica mea, care mi-a facut prajituri si imi tot povestea pe acolo, asa ca m-a facut sa uit supararea si sa termin frumusetea de caiet. Pana la urma si tata a realizat ca a fost o prostie enervarea lui de atunci si nu s-a mai uitat in caietele mele ani de zile:). Uneori, mai gresesc si parintii. Bine ca am avut eu ambitie sa imi fac caietul. Si, pe atunci, nu existau bloage care sa le spuna parintilor sa nu fie nervosi, sa nu, sa nu…
Pingback: colţul românesc – 24 « Colţu' cu muzică
Pingback: Viaţa-n imagini (160912)
salut. as vrea sa facem schimb de link-uri. link-ul meu este http://aethra-j.blogspot.ro/ . daca esti de acord, astept mesaj pe blog.
Cu drag. 🙂
Pingback: Alt joc cu poze – 23.09.12 « Florina Lupa Curaru
Pingback: Viaţa-n imagini (230912)
Pingback: Pe chibrituri: Cerbul carpatin « Blog de Filumenistă
Pingback: Clipe încremenite (230912) « Zamfir Turdeanu' – un turdean (aproape) ca oricare
Pingback: Lătrături ocoşe (230912) « Ulise al II-lea cel Ocoş