Multă lume a auzit probabil versurile poeziilor patriotice „Ţara mea” (Acolo unde-s nalţi stejari /Şi cât stejarii nalţi îmi cresc / Flăcăi cu piepturile tari, / Ce moartea-n faţă o privesc) şi „Pui de lei” (Eroi au fost, eroi sunt încă / Şi-or fi în neamul românesc!…), însă destul de puţini sunt cei care ştiu că Ioan Neniţescu, autorul lor, este gălăţean.
Ioan S. Vasiliu, pe numele său real, s-a născut la Galaţi, pe 11 aprilie 1854, fiind al doilea copil al soţilor Ştefan Vasiliu (negustor de pânzeturi) şi Elisabeta Zaharia. Numele Neniţescu l-a împrumutat de la unchiul său, pentru a fi în pas cu moda vremii, care impunea nume cu reverberaţii latine.
A urmat cursurile Şcolii Comerciale „Alexandru Ioan I” din Galaţi şi apoi liceul la Iaşi, unde şi-a dat şi bacalaureatul. Pasiunea pentru literatură l-a determinat să se înscrie la Facultatea de Litere din Iaşi şi să frecventeze şedinţele societăţii literare „Junimea”. Din această perioadă datează şi primele sale versuri, pe care i le închină lui Vasile Alecsandri, pe care îl considera mentorul său spiritual. Debutul efectiv datează din 1874, când a publicat în ziarul gălăţean „Gardistul civic”. Primul volum, „Flori de primăvară”, i-a apărut în 1880.
În paralel, s-a înrolat voluntar în armată şi a participat la Războiul de Independenţă din 1877. A făcut parte din Regimentul 13 Dorobanţi şi a fost rănit în asaltul asupra redutei Griviţa. Pentru faptele de vitejie de pe câmpul de luptă a fost decorat cu mai multe medalii româneşti şi ruseşti, printre care „Steaua României”, „Virtutea Militară” şi Crucea „Sf.Gheorghe”.
După război, în 1878, Ioan Neniţescu s-a înscris la Facultatea de Filosofie şi Arte de la Berlin, pe care a finalizat-o cu un doctorat susţinut la Leipzig, în 1887. După revenirea în ţară, a fost profesor la o şcoală din Bucureşti, revizor şcolar şi inspector şcolar al Bucureştiului.
În 1888 a fost ales deputat de Covurlui, fiind şi secretar la Camerei, iar mai apoi prefect de Constanţa şi de Tulcea.
Deşi a scris şi poezii de altă factură, precum şi piese de teatru, fiind un colaborator frecvent al revistelor vremii, Neniţescu a rămas cunoscut datorită poeziilor patriotice. Meritele literare i-au adus în 1896 şi titlul de academician.
S-a stins din viaţă, la Buzău, la numai 47 de ani, pe 23 februarie 1901.
În Galaţi, numele său este purtat de o stradă şi de o grădiniţă.
Sursa : Viata libera
Diverse diversificate 1 
@ Buna dimineata !
Felicitari pentru REMEMBER Ioan Nenitescu !
Din pacate , s-a stins din viata prea devreme de fapt ca multi dintre inaintasii
de vaza ai poeziei, literaturii si patriotismului autohton.
Scuzata-mi fie lipsa de modestie, eu stiam ca-i galatean !
Iar inaltatoarele-i versuri din
” PUI DE LEI ”
le -am repetat de zeci de ori pe vremea cand,
elev de liceu militar fiind, le cantam in diverse ocazii aniversare
cu CORUL LICEULUI :
” Eroi au fost, eroi sunt inca,
Si-or fi in neamul romanesc! ”
……………………………………..
Imi rasuna si- azi in minte
Si-or rasuna cat voi trai
Caci in liceu aveam parinte
Un domn STEFAN ce-o dainui
In veacuri si de acuma inainte
Pan” ce toti romanii se vor obisnui
Sa-si cante-n cor EROII in cuvinte.
DUMNEZEU sa-l odihneasca in pace !
O saptamana frumoasa alaturi de cei dragi !
Cu stima,
Aliosa.
PS!!!
Cel mai nimerit COMENTARIU :
Cu prietenie,
Aliosa.
Multumesc, Aliosa! Nu mai ascultasem de multa vreme „Pui de lei”.
Pingback: Doua premii Liebster… si multe intrebari | Inside These Lines
Pingback: Cu drag, pentru voi toate ! | Gară pentru doi
La mulţi ani de Mărţişor, dragă Oana! O primăvară frumoasă! 🙂
La multi ani!
La multri ani, o zi frumoasa si numai bine, Oana 🙂
La Mulți Ani !, doar zile fericite și pline de iubire îți dorim, alături de cele mai calde și sincere urări de sănătate și împliniri în viața profesională și socială !
Acesta este un mesaj „clasic” pe care nu numai bunul simț ci și aprecierea pe care o simțim în ceea ce te privește, transformă „corvoada” și „rutina” trecerii prin astfel de aniversări într-o plăcere reală și sinceră.
Dar dacă, din motive independente de voința ta și-a noastră, urările noastre nu te vor găsi în cea mai bună dispoziție sau stare sufletească, dacă feluritele și de multe ori nemeritatele amprente ale vieții nu te-au atins în ultimele zile într-un mod tocmai fericit, te rugăm să crezi, și să speri că TREBUIE să existe o lege a compensației, o lege care va face să vină și o zi începând cu care, toate anotimpurile să îți devină calde primăveri, învăluite în parfum de flori de câmp și începând cu care toate zilele să îți devină fericite și pline de iubire zile de „8 Martie”.
Cu drag, Diana și Dan.
Va multumesc tuturor pentru urari! Sa aveti o primavara calda si frumoasa, cu multe impliniri!
Din pacate pt urari este deja mult prea tarziu, asa ca raman doar intrebarile:
1. Sa fie oare vreo legatura intre Nenitescu – poetul si Nenitescu – autorul de probleme de matematica (autor al unei culegeri celebre in tineretea mea)?
2. IN CE FEL (PRIN CE) rezonanta („reverberatia”) numelui Nenitescu este mai „latina” comparativ cu cea a numelui Vasiliu (sau Zaharia)?
3. Oare CE FEL de grad de rudenie o fi avut cu „unchiul” de la care si-a adoptat numele (odata ce numele acestuia nu seamana nici cu cel al tatalui, nici cu cel al mamei)? (Frate cu vreuna dintre bunici? Sau ruda prin alianta?)
Sincer,nu stiu, dar ma documentez. 🙂