Trenul lui Costin a pornit si azi prin nameti pentru a ne infrumuseta ziua cu imagini placute .
🙂
Drum de aer, drum de fier
Printre fulgi de nea si ger…
Nimeni nu mai vrea sa creada
C-as merge tot … pe zapada.
Trenul lui Costin a pornit si azi prin nameti pentru a ne infrumuseta ziua cu imagini placute .
🙂
Drum de aer, drum de fier
Printre fulgi de nea si ger…
Nimeni nu mai vrea sa creada
C-as merge tot … pe zapada.
Versuri frumoase :)!
Trenul se grăbește la gară !
E greu prin zăpada grea…
Multumesc! 🙂 Serios, daca n-as fi stiut ca e rece, as fi mers in picioarele goale pe drumul inzapezit. Era atat de alb,de curat…
Grea de sensuri imagine …
Mulţumesc!
🙂 Cu drag!
Intr-adevar, e interpretabila imaginea.
Nice winter shot.
Regards and best wishes
Thank you!:)
Superba imagine de iarna! 🙂
Multumesc!
Tren, şosea…avion pe cer…Mai lipsea un vapor şi erau adunate laolaltă toate formele de transport! 🙂 dar cine ştie, poate că Dunărea era pe aproape!
Faină poză, Oana! Îţi doresc o duminică frumoasă! 🙂
🙂 La asta ma gandisem si eu, doar ca vaporul e cam la 50 km de locatia unde a fost facuta fotografia. Cam la 5 km e Siretul, dar la cat de scazut e , la ora aceea era inghetat tot. Nici cu barca nu puteai trece pe acolo.
Duminica placuta sa ai!
totul esta atat de curat si pur in fotografia ta…
imi place mult…
Si mie mi-a placut faptul ca drumul acela parea neatins, desi se vede ca a trecut pe acolo un utilaj de deszapezire. Era aproape ireal…
Frumoase versuri!
Nici pe mine nu vrea nimeni sa ma creada c-as merge tot prin zapada… ca astept cu nerabdare sa se raceasca vremea si sa ninga iar…!
O poza foarte sugestiva…albul face timpul de nepretuit! O zi senina!
Ma bucur ca-ti plac versurile si fotografia. 🙂 Imi place ninsoare linistita, nu nenorocirea asta de 4 metri de s-a asternut peste tara. Ador zapada alba, pufoasa , neatinsa… Imi pare rau ca nu m-am putut opri undeva sa fotografiez campul. Soseaua era ingustata tot din pricina zapezii si traficul era destul de intens…nu am vrut sa las masina-n drum sa ii incomodeze pe ceilalti soferi. Parea ca trec prin mijlocul unui ocean de zapada. Doar din loc in loc mai rasareau dintre nameti crengile vreunui copac.
frumoase versuri! eu..nu mai vreau zapada….vreau fluturasi si bondarei:))). zi faina….
Ma bucur ca-ti plac versurile! Cred si eu ca te-ai saturat de zapada . Eu cred totusi ca fiecare anotimp are frumusetea lui. Inca mai e iarna pentru cateva zile,apoi vine ea si primavara cu floricele si bondarei… 🙂
N-as sti sa precizez DE CE anume, poza – asa cum ai postat-o dumneata aici – mi-a trezit instantaneu amintiri din copilaria mea, de-acu’ juma’ de secol, cand iarna treceau sanii trase de cai pe ulita din fata casei – care SI ATUNCI se numea „Bulevard” si era TOT la 10 min de mers pe jos de „centrul centrului” orasului (adica de opera si de catedrala) dar arata ca o ulita marginasa de pe la tara, incat vara gainile noastre „se scaldau in tarana” in mijlocul drumului. Pana si rarele pluguri pt zapada care ajungeau iarna si pe-acolo TOT „cu tractiune hipo” erau… Si TOT din carute trase de cai erau vandute ambulant si „sifoanele” – mari si mici – si calupurile de gheata pt racitoare (frigiderele electrice inca erau – pt noi – din categoria viselor SF). Ce vremuri! Da’ mi-i dor de ele, erau copilaria mea lipsita de griji.)
🙂 Asta chiar e o ulita din marginea unui sat.
Ma bucur ca ti-am trezit amintiri frumoase din vremuri in care oamenii nu erau pe fuga tot timpul si aveau CAND sa traiasca. Minunile tehnologiei pot sau nu sa existe. E adevarat ca ne usureaza viata , dar tot atat de adevarat e faptul ca devenim dependenti de ele…
Pingback: A different blog
Te salut, cu respect !
O alegere inspirata,gratie unei ierni de neuitat!
Stiu ca fiecare anotimp are frumusetea lui,dar vreau iar primavara cu toate culorile ei.
O duminică cât mai plăcută îți doresc!
🙂 Multumesc,Sorin!
Imi place ninsoarea, zapada, dar si pe mine ma innebunesc pomii infloriti. Sunt nascuta primavara si cand eram ceva mai mica aveam impresia ca ma identific cu acest anotimp…
Versuri! sugestive,imag ce emana acea realitate,si transparenta foarte veridice, iarna.
Salutari prietenesti!
Multumesc , Iulisa, pentru apreciere!
Te imbratisez!
Oara,
eu te cred.., când ai maşină,
eşti tentat să calci zăpada,
ca atunci, când întinzi faţa
mângâierii calde, unei raze de lumină
Madi şi Onu
La distanta aceea nu aveam cum ajunge pe jos…sunt 50 de km de acasa pana acolo. 🙂 Imi place foarte mult si sa ma plimb fara masina, autoturismul e doar un rau necesar.
Mămică bună
Sper ai inteleles,
Versul meu trudit ales.
Prin el am reiterat,
Clipe sublime din zile bune,
Când la margine de sat,
Pe langa imaş
Zglobiu, însoţiţi de mama
Copiii alergam, dupa fluturasi
Apoi, obositi de astă trudă,
Toporasii suav parfumati,
În buchetelul strans cu grijă
ii ofeream mamei, surpriză.
Unde eşti copilărie,
Cu mirajul tău, cu tot?!
Madi şi Onu
Copilaria e in noi. 🙂 Cel putina sa cred eu…oricat am inainta in varsta, undeva in adancul sufletului fiecaruia dintre noi mai traieste inca o farama din copilul de altadata.
…si pe masura ce inaintam in varsta farama aia tot creste pana cand ajungem iar copii (cel putin la minte), ba chiar nou-nascuti – dpdv fizic („facand pe noi” de toate…) 😉
(Eu DEJA simt cum incep sa… „intineresc” astfel 😀 ) 😆
😀 😀 😀
Filasofia na melcom meste!
sau mai pe stramosii nostri,
Ex nihilo nihil.
Fiti va rog amabili si amintiti-mi CE inseamna „melkii”. (As cauta eu in dictionarul online, da’ nu stiu sa accesez literele chirilice pt a putea pune intrebarea, iar dictionar tiparit rus-roman n-am la indemana, accesibil.)
„мелкий” inseamna „mic”
oanaclara,
corect:mic, marunt; in context, neadanc/de adancime mica (melkoe mesto) e un proverb, cu efect prin ricoseu. din traducere, cred ca ai prins semnificatia folosirii proverbului.
Noapte buna!
Madi si Onu
Am inteles . M-a ajutat „Gogu” sa imi fac temele . 🙂
Atunci ce inseamna „malenkii”?
„маленький” e tot „mic”. Cel putin asa zice Google translator. Eu stiu foarte putine cuvinte in limba rusa. Am invatat alfabetul lor ca sa ma amuz, din proprie initiativa. In rest…la scoala am avut ore de franceza si engleza.