Cât de greu poate fi să îți găsești perechea la pantoful roșu pe care îl ai când toate perechile de pantofi ale tale sunt roșii? Îți spun eu, greu! Pantofii roșii pot fi de multe feluri: pot fi de lac, cu toc de 8 centrimetri, cu platformă, cu platformă și cu toc la un loc, dar… de ajuns! Bărbații de asemenea sunt toți… bărbați. La o prima impresie toți discreți, frumoși și eleganți și este de ajuns să îți placă modelul că l-ai și luat cu tine acasă din vitrina unui club de fițe din oraș. Dar te-ai gândit dacă ți se potrivește?
Facem alegeri peste alegeri, suferim căutând modelul care ni se potrivește… Ajungem să avem întâlniri peste întâlniri, nopți, zile petrecute la „purtare” cu noii pantofi. Dacă te vede o tipă cu noii pantofi și nu știa modelul, va fi invidioasă dar dacă acea tipă cunoștea modelul, va râde în sân și cu siguranță nu îți va spune cât de mult au strâns-o. Pleci de la ideea: cum știi dacă îți vine o rochie fără să o probezi? Și uite așa te mai alegi cu un număr în telefon despre care dacă îți cere cineva informații peste câteva zile nici nu mai știi de unde îl ai, ajungând să te întrebi: asta este telefonul meu? Femeile uită să fie răbdătoare și se grăbesc să facă alegeri înainte de a vedea prețul. Fiecare lucru costă, fiecare noapte, fiecare zi, fiecare pereche de pantofi și fiecare zâmbet oferit cuiva care era prea grăbit ca să observe.
Văd în jurul meu cupluri care se ceartă, bărbați divorțați plini de succes și femei singure extraordinar de frumoase dar toți sunt… descălțați. Nimeni nu și-a găsit perechea la pantofi; cum este posibil? Probabil că nu are fiecare pereche de pantofi un cumpărător, sau poate femeile sunt cele care ar trebui să știe ce stil, formă, gen, marcă de pantofi li se potrivește.
Nu lăsa pantofii să te aleagă pe tine! Sau ceva de genul! Nu știi cum urmează să te îmbraci: office -pantofi eleganți, casual -balerini, etc. Bărbații sunt, în general vorbind, de două feluri: cu toc și fără. Alege-l pe care care se poate ridica la înălțimea așteptărilor tale, nu cere unei perechi de balerini să te facă mai înaltă dar nici nu cere unui pantof cu toc să nu îți provoace dureri ale piciorului.
Diverse diversificate 1 
Am citit, da’-‘s rupt de oboseala. Pote mai comentam si ulterior.
ok. 🙂
Mi se pare i introducere mult prea lundă pentru a ajunge să spui brutal: ”Bărbații sunt, în general vorbind, de două feluri: cu toc și fără.” …
Dacă te strânge sau e incomod, de ce îl iei? Să nu spună lumea că nu ai sau pentru că te ”arde” lipsa? Ori poate ți se pare că ticăie cesuețul interior?
Categoric, decât niște pantofi care strâng mai bine desculță…
P.S. Dacă puneai și vreo trei sau patru aliniate era mai ușor de înțeles ce vrei să spui (no offense, nu e cazul 🙂 )
Mai, Blue, nu e mai bine sa privesti spectacolul pentru o perioada , pana cand apare actorul potrivit? Nu de alta , dar la un moment dat fiecare dintre noi e satul de probat pantofi. 🙂
Daca intr-o gradina ramasa parloaga stai linistit si privesti in jur asteptand sa vezi vreo planta folositoare ridicandu-se deasupra buruienilor ca s-o poti vedea si folosi, e probabil sa ai cam mult de asteptat. Nu crezi si dumneata ca mult mai in avantaj ai fi – chiar si fara sa te ocupi pt a propriu-zis cultiva gradina – daca ai incepe din imediata vecinatate si macar cate una dintre buruieni l-ai indeparta din cale pt ca vazul sa-ti distinga mai bine ce se intampla PRINTRE si DINCOLO DE aceste buruieni? (Ca sa nu mai spun ca indepartarea unor buruieni poate lasa camp liber dezvoltarii prin preajma dumitale a vreunei plante folositoare…)
Pai eu cred ca am tot plivit, dar nici urma de plante folositoare. 🙂 Nu le-oi fi vazut eu…probabil trebuie sa imi schimb ochelarii. 😀 😀 😀
Da’ ai SI ridicat capul pt a privi cercetator in jur, „scotocind” cu privirea dupa vreo oarece planta utilo-folositoare?
Sincer? Nu prea… 😦
Si CE-astepti? Sa te-‘mpiedici de ea, sa ti se infasoare singura pe dupa picior? Vezi c-o sa mori de „foame”…
😀 😀 😀
Pingback: Bărbații ca niște pantofi care te strâng « Diverse diversificate | Gaseste.Info
Am observat, prin comparatie cu alte naţii, ca noi romanii suntem foarte fuduli cand vine vorba de imbracaminte. Altii merg pe comoditate, lejeritate, sa se simta ei bine cu ce poarta; noi, sa ne etalam, sa ne vada altii: Cam asa o fi si la „pantofii” de care vorbesti: nu vrem sa ne simtim bine si confortabili, ci vrem sa arate bine , sa fie de lac , ori cu toc, aurit. Si tot aurul se spoieste si ramane adevaratul pantof, care nu ne mai place de el. Buna comparatie, chiar daca nu e neaparat unidirectionala, adica si femeile sunt uneori sandale nepotrivite)))
Ramane valabila aceeasi concluzie: Atentie mare (si unii, si altii) atunci cand va alegeti „incaltamintea”: mai bine exagerat de atent si de precaut cand cauti, INAINTE de a decide pt o anumita alegere si de a „cumpara”, decat regretand DUPA.
Ai dreptate. Eu intru in categoria: „tot patitu-i priceput” . 😀
😀 😀 😀 Mare dreptate ai!
Buna ziua,
Ma iertati ca va deranjez .Vin cu rugamintea la d-voastra sa scrieti un articol pe blogul d-voastra si sa distribuiti mai departe pe facebook despre mama mea, Gabriela Tudorache care este foarte bolnava . Este diagnosticata cu meningiom , o tumoare cerebrala care i-a afectat vederea si trebuie sa se opereze cat mai repede la o clinica din Germania unde ni se cere 35 000 EUR plus cheltuieli de cazare si transport .
Viata si vederea ei depind de aceasta operatie , iar mie si fratelui meu ne este foarte greu sa o vedem cum indura zilnic cumplitele dureri de cap si ametelile .Timpul nu ne permite sa asteptam si va rugam sa scrieti un articol despre cazul ei . Mai multe detali le gasiti pe http://gabrielatudorache.blogspot.com/. Sau ne puteti contacta la nr de tel. 0724342082. Va rugam , daca sunteti de acord sa ne lasati si un raspuns .
Va multumesc din inima pentru sprijinul acordat.
dumitru_gabriela31@yahoo.com
Am mai avut o postare pe aceeasi tema. O voi repeta , daca va e de folos.
Azi e dezlegare la peşte, deci şi la vin. Aşa că iertare dar… am făcut nişte confuzii şi niscaiva contopiri de idei. Şi iată ce mi-a ieşit:
– bărbaţi cu tocuri sub 8 centimetri;
– bărbaţi cu tocuri de peste 8 centimetri.
Acuma, de, ce să zic şi eu? După dorinţe, după necesităţi, după posibilităţi…
😀 😀 😀 Dupa un pahar de vin in care inoata pestele pe care tocmai l-am terminat de mancat, pot sa iti raspund ca nu conteaza marimea tocurilor atata timp cat stii cum sa le porti. 🙂
La filozofia pantofului, nu ma incumet pentru parerita 🙂
Madi si Onu
🙂
Asa comparatie:))
Imi place concluzia ,,Alege-l pe care care se poate ridica la înălțimea așteptărilor tale”
🙂 Pai asa si trebuie.
Atata straduinta si cand crezi ca toate’s bune , isi scranteste piciorul:))
Mie-mi spui? Eu am suferit ditamai fractura. 😀
:))pai vezi…nu ai ce face , acum trebuie sa cauti carje:))
Nu trebuie sa caut nimic. Sunt complet vindecata. 😛
da, pana intr-o zi cand faci o basica in talpa sau o sa te roada pantoful si nu mai poti sa mergi;))
Asa optimist ce sunt;))
stai calm…merg desculta si mi-e bine
te duce capul, esti si desteapta;)) te descurci in orice conditii:
unde mai pui, asa suflet bun ca mi-ai dat fllow (para asa ii spune) ,prima zi de blogareala , asa ce imi place:D
Multumesc pentru apreciere!
Follow se spune si de obicei urmaresc blogurile celor ce imi viziteaza blogul,deci nu e nimic neobisnuit.
Cand am vazut ca mi-ai scris ma gandeam ca o sa continuam cu barbati si pantofi, nu mai aveam alte ideii ,decat sa iti spun ca ai dreptate si ca suntem niste porci sciopi:))
Tocmai am terminat poveste cu pisica sub masca masini…ma sti sa scri, asa ce ma distrez:)
Ma bucur ca-ti place cum scriu! Din pacate , o fac destul de rar din lipsa de timp si din aceasta pricina mai preiau articole interesante din alte parti.
Pingback: colţul cu rock clasic – 17 « Colţu' cu muzică
Pingback: Metamorphosis « O lume in imagini
Pingback: Remember the time « schtiel
Frumoasă „parabola bărbaţilor-pantof”. Mi-a plăcut cum ai spus şi ai dreptate.
Multumesc! E greu pana gasesti pe cineva care sa ti se poatriveasca. 🙂